Cocalarul si vinul sfințit

Salutare si virtute!
Intors recent de pe Muntele Athos m-am gandit sa scriu o serie de povesti despre minunile intalnite acolo. Abia am teminat-o pe prima si mi-am zis sa ti-o trimit sa-mi spui parerea despre ea. Merita sa mai continui? Daca povestea iti place fa-o cunoscuta si prietenilor tai.
Cu simpatie,

Bruno Stefan

Pentru poveste e link mai jos; și poți s-o interpretezi oricum, dincolo de sfinți sau de munți e un efect: un paroxism născut în noi, din noi, care ne înghite pentru ca apoi să ne elibereze. Iar cu vinul se pot face multe legături proto-mitologice.

Cocalarul si vinul sfinţit – de Bruno Stefan.

Marshall Mcluhan și Trivium/Quadrivium

Câteva idei despre un de ce.

De ce ne simțim atât de izolați.

Karl Popper a venit cu niște idei, la fel și de Tocqueville, vorbind despre posibila tiranie a democrației (vorbea de fapt despre posibila tiranie a capitalismului, dar nu avea vocabularul necesar în sec. XIX). De fapt, începând cu secolul al XIX-lea, lumea a tot aruncat idei în sus și în jos.

Eu vreau să-ți arăt ce crede Marshall Mcluhan, deseori prost-înțeles, și citat pentru ideea sa, „the medium is the message” (i.e. „mediul folosit este mesajul”). E interesant să vezi câți susțin că el făcea apologia unor tehnologii ca extensii ale simțurilor noastre, și câți alții susțin că Mcluhan era de fapt complet împotriva, să zicem, televizorului. Cu siguranță era, și asta nu e doar o interpretare, omul însuși a spus-o. Să-l reduci însă la o singură idee e ca și cum l-ai cita incomplet pe Nietzsche: „Dumnezeu a murit”. Nietzsche a spus mai mult. Continuă lectura